Fata de la pagina 7

E iarasi seara, iar simțul meu preistoric prinde viață ieșind din grotele în care zăcea adesea.Pe stradă trec una după alta fufe de elită, un fel de burghezie a curvelor moderne. Ele sunt acea speță futurista pe care hainele nu prea se prind de piele, iar diverse chestii metalice atirna la git la fel ca un clopoțel legat de gîtul oilor. Dar nu mă deranjează asta și nici celulita de pe fundurile lor, poate doar faptul că scapă pe lîngă mine sutienele devine cam inervant, căci asta nu îmi ridică nici un fir de păr în sus darmite altceva? E nevoie de mai mult, ceva mai mult, ce nu-i cornut.
   Adesea însă îmi fură privirea o domnișoară bruneto-roșcato-blondă cu niște fese ferme și sîni epici. Ea este fata de la pagina 7, cea care este agentul 007 al fetiscanelor de astăzi. Poate fi zărită de la distanțe mari prin intermediul mersului bazat pe alternarea punctului de greutate și punerea în evidența a fundului tipic brazilian. Adesea este urmată de un grup de bărbați cu gurile cascate ce lasă să le curgă prostia asexuată din capurile lor, ei sunt pămpălăii de cartier - găuzari ai orașelor contemporane.
  Fata de la pagina 7, in parc, are grija mereu sa se așeze pe aceeasi banca  cu mine(poate pentru ca e unica? ). Uneori isi lasa servetelul folosit pe scaun - chestie ce îl excită enorm pe colegul meu Cosmin. Odată ia ridicat poșeta de jos - ejaculînd instantaneu. În acel momen a rămas  încremenit ca un popîndău gol și fugărit de vultur.
    Eu nu vreau să mă laud dar am ieșit de cîteva ori cu ea, e bine, e mișto și da e touchscreen prieteni. M-am derivat alături de ea preț de cîteva zile pînă ce m-am săturat de aceeași zonă turbulentă. Frumos, pasional și lasciv dar cît dom'le poți să faci numai sex cu ea? Mai vrea omul un cuvînt, o gustare... dar ce poți să te aștepți de la o parașută.
  Acuma nu știu, de ceva vreme nu a mai trecut pe aici. Legenda însă zice că s-ar fi căsătorit, iar în acel moment copii din africa s-au simțit sătui, dar era numai o legendă... legenda fetei de la pagina 7.

Ploaia de vara

Nu știu cum se face dar e așa la modă în ultimele zilele  să dea cîte o ploaie exact atuncea cînd mii soarele mai mai drag și adăpostul mai departe. Nu că mi-ar strica o baie în plus (unde mai pui că e și gratuită) însă după aia pastilele nu îmi sunt aduse tot pe apă de la farmacie, așa că mă privez bălăcire prin ea. Chiar ieri de pe marele autostrăzi ale statului nostru iubit ajunsei acasă ud pînă în zonele cele mai găunoase ale fundului, ce nu au fost salvate nici ele de inundția de pe afară.
   Atuncea îmi plăcea cum funcționează sistema de canalizare - exact ca o fîntînă arteziană ce aruncă un soi de rahat în două cu apă, romantic nu? Acum după ce ploaia într-un final a decis să se oprească fui cred că unul din norocoșii care avuseră ocazia să vadă marele miracol adus de către ploaie. Astfel în urma ei toate chestiile alea ce deobicei românu le aruncă cît mai departe de curtea sa a nimerit exact  acolo unde erau dorie cel mai mult - sub picioarele mele. Partea buna e ca mi-am bagat piciorul în situatie si am luat un taxi, căci totuși nu sunt chiar erou al muncii soliciaste de să-mi rup gîtu prin mnții de gunoaie ce răsărise ca ciupercile după ploaie și rivalizau cu carpații.
  Știi cum zicea omu, că nicăieri nu-i mai frumos ca acasă, sau de fapt asta mai recent suna: "Romania the land of choise" , o chestie ce e prea dementă, tîmpită și lipsită de sens pentru a fi înțeleasă de a mea minte ce nu vrea să se ostenească în asemenea artefacte futuriste. Pînă data viitoare sper un singur lucru  cînd e vorba de ploaie - să nu le dea cumva în gînd chestiilor alea ieșite de prin canalizare să se evapoare, că nu de altă dar prefer mirosul ploii în comparație cu cel de hîrtie igienică.

Stirile de la ora 5

  In fiece diminiață am eu așa un obicei mai tîmpit și deschid TV-ul exact la știrile de la ora 5. Astfel iau telecomanda în mînă, o telecomandă ce îmi amintește de filmele alea SF din anul 2005 - sigur lucru care îi lipsește fiind ledurile, și deschid în grabă plasma mea dornică de ami vedea mutra.
  Aici  genericul ala clasic te face să crezi că cine știe ce chestii esențiale o să zică în continuare, dar... o mutră ce afișează un zîmbet perfid nu face decît să îți zică "Buna Diminiața", vasăzică va fi bună!
  Dar uite că se începe... cică criza economică se adîncește și asta e doar un praf în ochi față de ce urmează, iar "marea economie română"  va fi pusă pe burtă, de parcă acum ar fi pe picioare?
Următoarele 3 știri conțin același cuvînt comun - "senzațional", urmate în ordine de diverse crime sadice ce te face să crezi că trăiești într-o țară de criminali. Ce sunt completate cu un tact diabolic de către cataclisme și realizări tîmpite ale omenirii compresate atent în juma de oră pe care ei îl numesc timp informativ.
   Astfel moralul meu de cetățean decent se vede strivit de niște demenți aflați în fața unor camere de luat vederi. Îți e frică și la WC să te duci după așa știri. Sigur, abia cînd am ieșit afară am văzut că marea furtună cu copaci rupți era o adiere de vînt ce daduse cîteva frunze jos, iar inundația catastrofală de pe străzi era o baltoacă în care abia de puteai să îți umezești piciorul.
  Dar desigur ei nu doreau decît să îmi ureze o zi bună.

De ce?

Lumea a înnebunit de ceva vreme, s-au dus zilele în care puteai suge degetul pînă curgea lapte din el. Unde sunt oare cretinii aia pe care îi puteai pune alături de tine pentru a părea mai deștept? Dar acei prieteni urîți pe care îi rugai mereu să-ți fac pozele? doar, doar să nu apără și el acolo, că nu de alta da a mai crăpa bunătate de aparat și s-a face țăndări. Acuma gata, de cînd cu photoshopul fiecărei parașute virgine îi corespunde cîte o poză cu Brad Pitt, iar toate neajunsurile unui corp aplatizat ca o scîndură sunt compensate de un soft ce e un fel de zeu modern a frumuseții.
     Eh, de ce e necesar să bage 5 metri de farduri pe față? De ce? De ce eu am văzut lumina zilei noaptea? Oare din această cauză încă nu sunt președinte? Altă explicație nu găsesc... Sau trebuie să fiu cel mai mare prost pentru a fi ales? În asta se măsoară succesul? Atîtea întrebări îmi frămîntă sufletul acum, la fel ca o diaree de primăvară, ce așteapta momentul exploziei edificatoare. Întrebări ce își vor găsi într-un final răspunsul, mai devreme, sau mai tîrziu în interiorul unei societăți bolnave. O societate în care pînă și noțiunea de economie a devenit strins legată de reciclarea prezervativelor în gume de mestecat.
   De ce dimineață papagalul meu începe să bată cîmpii? Nu poate oare și el să doarmă? De ce păsărele tind să confunde WC-urile cu țestele cheloase ale unor trecători.
Prea multe de ce-uri. Dar de ce prea multe?
   De ce cinezii continuă să mănînce cu bețișoarele deși au văzut cum arată furculița? Și mai ales, de ce oamenii continue să se masturbeze deși au aflat că există sex?
   Totuși de ce?

Cum sa iti inseli prietena.

Se zice ca unii barbati (adica toti) nu pot trăi pur și simplu cu una și aceeași femeie (deși în mod bizar eu am reușit acestă performanță). Astfel cînd o femeie închide ochii ea vede chipul persoanei iubite, cînd un bărbat închide ochii - începe slideshow-ul. Adesea în încercare ta demențială de a fi și cu alte gagici alături de care vrei doar să-ți satisfaci poftele animalice de cretin, intervin ceva - prietena/iubita (sau soția) ta. Dacă totuși partea de mijloc a corpului tău îți dictează asta, v-ă fac cîteva recomandări (de succes aș zice eu):
 1.NU îți căuta o amantă dacă tu nu ai timp nici măcar de iubită, va fi o sinucidere tehnică o astfel de tentativă.

2.NU ți-o alege drept amantă pe prietena cea mai bună sau pe inamica cea mai mare a iubitei tale - se vor întîlni și îi va povesti pînă și cîte minunte au fost necesare ca ții să ți se scoale marețile idei sexuale - reduse adesea la doua bile situate pe un suport redimensionabil.

3.NU îi spune prietenei tale că pleci la un meci a lui Dinamo dacă tu ești fan Steaua.

4.NU deconecta telefonul cînd ești în puza de masă la serviciu.

5.NU utiliza același număr de telefon care îți  e verificat și administrat de buna ta prietenă ce pînă și conversațiile de pe messenger ci le citește.

Acuma o altă ideea ar fi să o joci tu pe cel gelos și neîncrezut, așa că monitorizeazăi apelurile, citeștei emailurile și da desigur poți să îi implantezi chiar un microcip sub piele pentru a o localiza mai ușor. Acu cînd ești cu amînta pentru un succes garantat oferăte mereu să o conduci cu mașina pînă acasă - cu siguranță își va întredeschide picioarele, benzină totuși e destul de scumpă. Însă ai grijă după ce i le închizi la loc - să verifici dacă hainele arată căla îceput iar firele blonde de păr nu se scurg pe sacou.
În timp e bine să fii variat, să le mai schibi pentru a-ți schimbă și locația, pentru a nu crea suspicini desigur. Astfel cu puțină prudența, demență și o lipsă acută de conștiință poți să reușești aceasta.

P.S: Cît de prudent nu ai fi, la un moment dat tot o să te prindă. Fie că va găsi un fir lung de păr blond (sau brunet), sau va observa prezervativele lipsă, sau pur și simplu mirosul de damă din fiece seară o va face să creadă că ești gay - și te va părăsi.

Cit de pervers esti?

  Prietena mea spune ca sunt pervers, colegele mele spun ca sunt pervers, pînă și actrițele din filmele porno cred aceasta. Dar eu nu sunt. Ce dacă din cînd în cînd după cîteva beri reci îmi place să mă sărut cu necunoscute de pe stradă, sau să palpez cu ferocitate fesele unui monopost feminin? Ce dacă anul trecut prietena mea mi-a fact cadou o pereche de cătușe, iar prietenul meu cel mai bun mia adus în dar un set de reviste playboy?  Asta înseamnă că sunt pervers?
   O nu... voi nu l-ați văzut pe opsedatul ala de la scara numărul 3 ce după moaca sa de manelist cred că și pisicile și-o trag cu el, dar asta nu e problema mea, nici nu vreau să zic că îl cheamă Ion și are 22 de ani.
El e genul de om pentru care s-ar merita turnarea filmului "Ultimul Pervers" în regia Monicăi Udrea( Monica take me!).  Totusi tind să îl compătimesc, nu cred că e prea interesant să te culci zilnic cu o păpușă gomflabilă chiar dacă ești al naibii de pervers.
  Mai știu un tip ce mereu pe la internet caffe își pierdea ziua jucîndu-se în joculețele alea erotice de pe net. Nu zic că era pervers dacă se juca odată, dar deoarece prezența sa devinse atît de constantă, uneori  rămînînd niște urme slinoase a unui lichid alb vîscos, lucrurile nu puteau să însemne decît un singur lucru - era pervers. Nu că ar fi un lucru rău, unele fete se dau în vînt după tîrîitorii aștia de ouă și au impresia că l-au prins pe Brad Pitt de mîna  lui dreaptă - ce mereu a fost rivala numărul unul a Angelinei Jolie.
  Pe lîngă jocurile cu tentă erotică și/sau perversă mai avem acolo o categorie specială -  labagii. Ei sunt o clasă aparte, distinsă și bine separată de ceilalți. Se întîlnesc deobicei izolat, trăind solitar. Rareori pot fi văzuți în grupuri ce se remarcă prin ținuta lor inconfudabilă și aerul greoi de tîmpit. Sunt perverșii cei mai de jos, fiind ocoliți de ceilalți și evitîndu-se contactul direct cu membrele lor superioare.  Dar nah' e treaba lor, măcar pot să se mîndrească că tip de 12 ani nu au fost astfel, apoi au împlinit 13.
   Așa că nu ști cum voi dar eu nu mă consider pervers, căci chiar nu sunt. Dar tu, da tu, cel ce îți îmbîrlighezi acum ochii pentru a-mi citi literele, cît de pervers ești?

Vinzatoarea respectuoasa

Veneam astazi de la o alimentară, încărcat cu două sacoșe  puse în cârcă de către prietena mea (o brunetă superbă dealtfel), dar nu asta mă deranja, căci știam că pe undeva, în una din ele se află și cîteva sticle de bere, și nici mirosul ce făcea sî îți lăcrimeze ochii nu își puse pata pe mine. Era vorba de altceva...
   Acolo la alimentara îmi fusese rănit orgoliu meu de cumpărător. În ciuda speranțelor mele de a găsi în postura "umilei" comerciante o domnișoară drăguță de la care cumperi ceea ce  ți se spune, am dat peste o mătușică  înăcrită ce în ciuda vîrstei încă își trage dungi de ruj pe buzele ei uscate și stoarse ca o lămîie. După ce am stat  preț de 10 minunte la o coada formată parcă cu intenție, într-un final ajung să îmi zic și eu doleanțele comerciale.
    O voce înăcrită mă întrebă ce vreau, lăsîndu-mi pe față niște stropi de salivă mucilaginoși. În momentul în care mînile ei murdare și crăpăcioase se îndreaptară spre pîine, sună un nenorocit de telefon.
   Trec 5 minunte, trec 10, și abia peste jumate de oră îi moare bateria. Enerva(n)tă revine cu privireai sufocantă către fața spălăcită de așteptarea prelungită. Cu chiu cu vai reușesc să îmi fac cumpărăturile, beleatrizînd sumara tejghea pe care mocnește o țigară ce îmi aduce aminte de organul genital a uni amic, ce mi-aș fi dorit să nu îl  găsit postat pe facebook.
  Rămase să îmi dea cîteva monede amărîte acolo, nu era ceva semnificativ, însă doream bucata mea de metal și nu caramela aia topită ce a fost degustată de roiul de muște ce se refugiase acum printre salamuri...
   Am ajuns  într-un final acasă, locul unde indignare se putea scurge la WC sub forma unui jet multicolor ce arată la fel de bine ca apa colorată ce o beiam pînă mai ieri și eu. Obosit m-am întins și am adormit, dar nu, nu puteam uita dementa de la alimentară ce avea să îmi bîntuie visele chiar și în nopțile umede de vară, cel putin pina va veni motanul meu ce iarasi imi va parazita dormitorul.

De ce sunt blondele proaste?

O puteam zice și altfel, dar asta cam nu se punea la discuție nene... Probabil ziceți că le discriminez, că sunt prea dur cu ele, că m-o fi dezamăgit careva. Da asta și fac.  Și aveți dreptate chiar iubesc doar brunetele, doar pe ele. Totuși dacă îmi place vre-o domnișoară, mai mult sau ma puțin din clasa  parașutelor cu airbag-uri siliconate, mă pun pe vopsit să le mai schimb alura și moaca de netoată, dar nu e cazul.
  Mulți pun la îndoială aceasta și zic că firul ala de păr nu are nici o tragere de inimă cu ceea ce se află sub el. Aș fi zis și eu asta dacă aș vedea blonde doar în filme, însă ghinionul lor e că trec prea des prin fața ochilor mei, și îl fac pe al meu cîine să saliveze ca un dement. (El e dementul aici, nu eu.)
  Totuși de ce sunt blondele astfel? Primul motiv e evident - cunoscusem și eu o blondă, așa una mai 80-70-100, un fel de clepsidră triunghiulară în care ți se înecau ochii, niște ochi în care așa și nu mai găsisem inteligența în forma ei brută(machiajul puternic stratificat în 5 rînduri scutate acopereau credcă și puțina minte ce se găsea în vidul ala din creștetul ei.) Așa că am lasat-o baltă să aibă cine să se mai scălde în ea cînd o fi murdar de ceva mai negru și lipcios.
  Acu vecina mea de la parter, tot e blondă - e una din cele specimene la care nu mai întelegi dacă ea toarnă filmele porno, sau doar le vizionează ca o nehalită sexuală ce e. Chiar ieri venise  la mine în vizită, exact în momentul cel mai fericit al zilei, aud un sunet insistent la ușă. O cunoscusem după modul în care apasă, căci deține un prototip unic, inspirat din filmele perverse ce le mai trag din cînd în cînd ăștia de la protv. Plec și îi deschid ... o văd într-o fustă inexistentă ce se cerea dată jos, ea se autoinvită într-un mod tipic parazitului ce crește pe lichene și îmi zice că vrea să imi audă parerea  mea de barbat. Face o mișcare subtilă în urmă căreia îmi arată un set de lenjerie... O fi dorit să le măsor poate... dar nu iam dat răgazul, prietena mea era la duș și nu doream sa mă găsească iarși cu o blondă în dormitor. Însă am pierdut o șansă bună de ami relaxa mînile pe fesele ei, și a bronza părți ale corpului ce deobicei stau mai ferite de lumia soarelui(nu, nu - nu sunt vampir). Atunci realizasem că blondele sunt proaste, chiar nu putea să mă invite la ea???
  Poate că mai sunt excepții, nu zic, dar excepția nu face decît să confirme regula, o regulă bine întipărită de tipele cu șuvițe blonde ce le văd la serviciul lor de pe marginea străzii, sau pe acele reprezentante de vază goale în cluburi, fiind demult înscrise în catalogul proprieților publice.
  Acuma mia mai rămas doar o întrebare: Totuși de ce?
  P.S: M-am îndrăgostit de o brunetă, de una veritabilă.

Sa fie ... si a fost!

Stateam azi dimineață rozînd după cum îmi e obiceiul ceașca de cafea, cînd prin creierul meu plin de artefacte antice prăfuite, trecură o sclipitoare idee (și aia la fel de antică ca și mine). Nu zic că nu e genială, zic doar că e la fel de luminoasă ca eclipsa de lună ce se uită la mine aseară.
Și cum stăteam eu ca fraierul încercînd să îmi dau seama de unde vine lumina aia, ce facea sa lucească praful depus pe oglindă, îmi dasem seama... Era (si este) o idee demențială, născută dintr-o nebunie ce parcă copie scruntat mutra politică de speciment subalgoritmic ce o văd în zilnic, o mutră ce mă îndeamnă să-l votez, de parcă eu nu mai văzuși slogane electorale ce sunt numai bune pentru povestea de seară ce pînă nu demult o urmăram și eu.
Așa că mai trasei o gură din nămolul de cafea ce se află încă în ceașca găurită de pe masă (aceasta din urmă nu ținuse mult), o fi de vină culoarea ei căcănie poate? Nu știu, nu știu exact.. știu doar că eticheta "Made in China" e bine mersi. Dar în fine, scuipînd în șirag cîteva boabe de la un fruct galben a cărui nume mi-a fugit undeva prin burtă, îmi zisem că tre' să deschid acest blog, trebuie! Nu pot lipsi internetul de încă o doză de demență, nu imi permite cucul de la șleapcă să fiu atît de bun cu voi.
Așa că am zis sa Să fie... să fie acest blog. Și a fost!